LA MULŢI ANI COPIILOR NOŞTRI, LA MULŢI ANI COPILULUI DIN NOI!!!

Astăzi este ziua copiilor, o zi importantă pentru cei mici, dar şi pentru noi din rolul de mămici.

O dată în plus ne bucurăm de ei, de zâmbetele lor, de glasurile lor.

O dată în plus, realizăm cât suntem de binecuvântate pentru că îi avem în vieţile noastre.

Copilăria este tărâmul inocenţei şi al autenticităţii, este un teritoriu magic în care trăim totul la intensitate maximă, în care râdem şi plângem în aceeaşi zi, în care ne supărăm şi iertăm cu uşurinţă, în care ne bucurăm de cele mai neînsemnate lucruri.

Din păcate, o dată ajunşi adulţi uităm aceste lucruri minunate, devenim prea serioşi, prea rigizi, ne impunem inconştient sau nu o groază de reguli, de norme după care trăim.

Uităm să ne bucurăm din tot sufletul, să plângem atunci când simţim nevoia,  uităm să trăim clipa prezentă, să ne raportăm la AICI ŞI ACUM, să fim cu adevărat prezenţi, atât cu fizicul dar şi cu gândurile şi emoţiile noastre, în orice facem, în orice trăim, clipă de clipă.

Uităm să ne facem timp şi pentru NOI, pentru bucuriile noastre, pentru plăcerile noastre, pentru nevoile noastre.

Nu ne mai dăm voie să greşim, să fim imperfecţi, să experimentăm.

Nu ne mai dăm voie să VISĂM.

Nu ne mai dăm voie să existăm şi noi, ca fiinţe de sine stătătoare.

Ne identificăm atât de mult cu rolul de părinţi, de adulţi, încât uităm că şi în noi există un eu copil, care are nevoi, care trebuie să se joace, să se bucure, să greşească, să experimenteze, să viseze, să abă propriile dorinţe, obiective.

De cele mai multe ori facem doar CE TREBUIE, şi aproape deloc CEEA CE NE-AM DORI.

În dorinţa nostră de a fi perfecţi, adulţi, responsbili, uităm de fapt, DE NOI.

Ca să putem avea grijă de copiii noştri, de nevoile lor, trebuie să avem grijă ne noi.

Dacă avem grijă de noi, dacă ne umplem rezervorul nostru interior cu iubire de sine, acceptare, şi susţinere , dacă avem grijă şi ne copilul din noi, care are şi el nevoi, dorinţe, vise, aspiraţii, vom fi nişte mame echilibrate, împlinite, care au energie şi bucurie în tot ceea ce fac.

Vă invit ca măcar azi, să vă întoarceţi şi la copilăria voastră, sa vă amintiţi cum eraţi ca şi copii, ce calităţi aveaţi, ce abilităţi dovedeaţi?

Ce anume vă plăcea?

Ce anume vă doreaţi?

Cum era să nu vă luaţi prea în serios, să vă bucuraţi de orice lucru minor, să râdeţi cu poftă atunci când simţeaţi, să plângeţi fără nici o jenă atunci când eraţi triste, să fiţi autentice, să aveţi curajul de a spune ce doriţi, ce simţiţi, să vă bucuraţi de prieteniile sincere, să vă alegeţi lângă voi doar acei prieteni cu care rezonaţi?

Cum era să aveţi visuri şi să luptaţi pentru ele?

Cum era să fiţi CU ADEVĂRAT VOI?

Aştept cu nerăbdare să-mi scrieţi ce aţi constatat punându-vă aceste întrebări, cum era situaţia când eraţi copii şi cum este acum.

Cu drag,

Bianca Pescaru

life & business coach

Vino şi tu alături de noi în Comunitatea femeilor care se iubesc, o comunitate de femei inteligente, cu suflet frumos, pasionate de evoluţie şi dezvoltare personală. Comunitatea femeilor care se iubesc

“Nu există decât o ratare: aceea de a nu mai fi copil”. Emil Cioran