VORBE SAU FAPTE?
Cred că fiecare dintre noi, am trecut prin situaţia în care ne-am lăsat conduse de sentimente şi am crezut foarte mult în vorbele celor din jur, în afirmaţiile , în declaraţiile şi promisiunile lor, în loc să ne luăm după fapte.
Au fost momente în care ne-am agăţat de cuvinte fără să observăm, că de fapt, faptele erau contrare acelor cuvinte.
Sunt foarte multi oameni care mint şi manipulează cu ajutorul vorbelor.
Le este foarte uşor să le spună. O fac cu o naturaleţe impresionantă.
Fac afirmaţii, declaraţii, promisiuni.
Dar una declară şi alta fac.
Analizându-le faptele, concretul , ceea ce fac, observăm că sunt total opusul la ce spun.
Observăm că faptele lor n-au nici o legătură cu vorbele lor.
Că una zic şi alta fac.
ACEŞTIA SUNT MANIPULATORII.
Dar sunt la fel de mulţi aceia care cred doar în vorbe, în afirmaţii, fără să fie atenţi la fapte.
ACEŞTIA SUNT CREDULII.
Cei uşor de manipulat, de “păcălit”.
Cei care se lasă “orbiţi” de sentimente şi care “înghit” promisiune după promisiune, justificare după justificare, minciună după minciună.
De multe ori, femeile cad în aceasta capcană, îşi construiesc o imagine ideală, în ceea ce priveşte relaţia de cuplu, cred la nesfârşit explicaţiile, scuzele, promisiunile partenerilor lor, fără să fie atente la ceea ce fac cu adevărat aceştia.
Trăiesc în două realităţi paralele, una REALĂ, PALPABILĂ, UŞOR DE OBSERVAT ŞI DE APRECIAT, şi alta care de fapt este doar în mintea lor.
Îşi doresc atât de mult să creadă realitatea “falsă”, încât nu văd adevărul nici când este clar ca lumina zilei.
FAPTELE SUNT IMPORTANTE, NU VORBELE.
Oamenii din jur, care ţin cu adevărat la noi, care ne iubesc şi ne apreciază, ne şi arată asta, nu doar ne declară.
Ne arată zi de zi, prin fapte concrete.
Ne oferă dragostea lor, atenţia şi timpul lor.
Sunt atenţi la nevoile noastre, la dorinţele şi problemele noastre.
Sunt alături de noi, constant, şi la bine dar şi la greu.
Şi în zilele însorite, dar şi în cele înnorate.
Şi când ne râd ochii dar şi când ne plânge sufletul.
Sunt bărbaţi care promit şi nu se ţin de cuvânt. Care spun “te iubesc” cu o lejeritate umitoare, dar care în fapt nu fac decât contrariul.
Sunt prieteni care se “declară” prieteni şi a căror fapte numai a prietenie nu arată.
Sunt părinţi care se laudă tuturor ce minunaţi sunt şi cât de mult îşi iubesc odraslele şi când colo, numai vorbele sunt de ei.
Sunt fraţi care cică îi iubesc pe cei de acelaşi sânge, dar care sunt prin acţiunile lor concrete, orice, numai fraţi nu.
Vine un moment în care realizăm că ne oferim dragostea, timpul, atenţia şi sprijinul nostru unor oameni care nu le merită.
Este momentu de TREZIRE.
Momentul în care numai trăim pe pilot automat, din inerţie.
Momentul în care ochelarii de cal nu-i mai avem pe nas.
Momentul în care VEDEM realitatea aşa cum este, fără minciuni, fără vorbe mari, fară manipulare.
Este momentul în care ne uităm ATENT în jur şi parcă pentru prima dată nu mai credem VORBELE, ci FAPTELE.
Momentul în care analizăm lucid, cu mintea clară, ce SPUN ceilalţi, dar mai ales CE FAC ceilalţi.
Momentul de maturitate şi echilibru emoţional.
Abia în acest moment, treziţi şi mai lucizi ca oricând, începem să ne analizăm relaţiile, interacţiunea cu ceilalţi, cât e FAPTĂ şi cât e VORBĂ.
Cât e manipulare şi cât e concret.
Începem să realizăm că am investit în oameni care nu ne merită. În oameni care ne declară iubire, apreciere, prietenie şi care nu merită de fapt nici timpul nostru, nici afecţiunea sau prietenia noastră.
Şi singurul lucru pe care-l putem face este CURĂŢENIA.
DEMNITATEA.
APRECIEREA PE CARE NE-O DĂM SINGURI, prin simpla ieşire din aceste relaţii.
Am învăţat multe lecţii importante în tot acest parcurs:
1) Totul se întâmplă din vina noastră. Noi şi numai noi suntem RESPONSABILI de ce trăim;
2) FAPTELE sunt mult mai importante decât VORBELE. Degeaba doar declară cei din jur dacă nu fac; trebuie să fie o aliniere între vorbe şi fapte;
3) Importanţa fenomenală a rolului de OBSERVATOR al vieţii noastre. A TREZIRII noastre, a STARII DE PREZENŢA continuă, 24/24 , în tot ceea ce trăim, simţim, gândim, facem.
Priveşte în jurul tău.
Analizează-ţi toate relaţiile cu cei din jur indiferent dacă sunt de cuplu, de prietenie, de familie.
Ce vezi?
Ce simţi?
Te simţi manipulată? Dusă de nas? Amăgită?
Nu crezi că a venit timpul să deschizi ochii larg şi să vezi lucrurile aşa cum sunt cu adevărat?
Nu crezi că a venit momentul să ceri fapte nu vorbe goale?
Cicero a zis: ” Ce să ascult vorbe, când văd fapte?”
Tu ce zici?
Ce alegi să crezi, vorbele sau faptele?
Aştept să-mi scrii şi să-mi spui cu ce anume te confrunţi şi ce anume îţi doreşti să îmbunătăţeşti.
Depinde doar de tine să devii cea mai bună varianta ta.
Cu drag,
Bianca Pescaru
life& business master coach
Vino şi tu alături de noi în Comunitatea femeilor care se iubesc, o comunitate de femei inteligente, cu suflet frumos, pasionate de evoluţie şi dezvoltare personală.